Putea Dumnezeu să creeze un univers în care să existe liberul arbitru, dar nu şi răul? Prima Parte

Aşa cum voi arăta mai jos, întrebarea este din aceeaşi categorie cu: Putea Dumnezeu să creeze un triunghi cu patru laturi? Iată de ce!

Hai să ne imaginăm că tot universul ăsta ar fi o singură cameră, iar omenirea ar fi reprezentată de un singur om. Camera este luminată de un bec care dă lumină suficientă, iar această lumină este tot ce ai nevoie pentru a avea o existenţă fericită. Să echivalăm becul sau lumina cu binele.

În cameră, în afară de tine, de bec şi de lumină, mai este şi un întrerupător. Să presupunem că Dumnezeu îţi spune că poţi să faci orice vrei tu în cameră, dar să nu apeşi pe întrerupător, căci în momentul în care vei apăsa pe întrerupător, va fi întuneric în cameră. Să echivalăm întunericul cu răul.

Să presupunem că scopul lui Dumnezeu a fost să populeze acea cameră cu fiinţe asemănătoare cu El, capabile să aleagă liber, să gândească şi să iubească.

Întrebarea e următoarea: nu putea Dumnezeu să facă lucrurile în aşa fel încât să existe liber arbitru, dar să nu existe întunericul?

Fullscreen capture 9252013 83059 PM

 

 

 

 

 

 

 

 

Care ar fi posibilităţile?

1. Dumnezeu ar fi putut să nu creeze niciun întrerupător.

Sigur că ar fi putut. Ai fi fost liber să faci ce vrei tu în cameră, dar fără să poţi stinge lumina. Hai să presupunem că eşti la un restaurant, iar ospătarul îţi aduce un meniu care conţine un singur fel de mâncare. Apoi te întreabă: „V-aţi hotărât? Ce-aţi dori să comandaţi?”.

Camera fără întrerupător este acelaşi lucru cu meniul cu un singur fel de mâncare. Fără opţiuni, nu există nici alegere, iar fără posibilitatea de a alege în mod real, nu există libertate.

2. Dumnezeu ar fi putut să creeze un întrerupător dacă era important, dar de ce  apăsarea acestuia trebuia să producă ceva aşa de oribil ca întunericul?

Sigur că ar fi putut. În acest caz, omul ar fi fost liber să apese pe întrerupător, dar nu s-ar fi stins lumina. Cu alte cuvinte, Dumnezeu ar fi plasat în cameră un întrerupător nefuncţional. Un întrerupător nefuncţional e la fel de bun ca „niciun întrerupător”.

Bine, vei zice, dar ar fi putut face în aşa fel încât apăsarea să producă un alt efect, de exemplu, să se schimbe culoarea luminii. N-ar fi fost asta o alegere reală?

Să zicem că de data asta ospătarul vine la tine la masă şi te întreabă: „Doriţi vin roşu sau vin alb?” Aşadar ai libertatea de a alege. Dar indiferent ce ai alege, vei bea vin. Tu alegi doar un detaliu: culoarea lui. Ospătarul te-a privat de posibilitatea de a alege dacă vrei sau nu să bei vin.

În cazul întrerupătorului, ar fi fost acelaşi gen de alegere, numai că în loc de culoarea vinului, ai fi ales culoarea luminii. Orice ai fi ales, ai fi continuat să trăieşti în lumină. Dumnezeu te-ar fi privat de posibilitatea de a alege dacă trăieşti sau nu în lumină.

Aşadar ca să creeze fiinţe cu adevărat libere, trebuia să ne dea posibilitatea reală de a alege şi altceva decât ceea ce doreşte El. Trebuia să plaseze în cameră un întrerupător care să aibă efecte reale.

Ai putea totuşi zice: Dar din moment ce Dumnezeu e atotputernic şi atotştiutor, sigur ar fi putut face fiinţe cu adevărat libere, care să nu cunoască răul.

Sună plauzibil, dar hai să vedem ce ar însemna. Ar presupune ca Dumnezeu să fi creat fiinţe cu adevărat libere să aleagă între bine şi rău, dar care să nu fie libere să aleagă răul. E o contradicţie în termeni. Înseamnă să poţi să alegi şi să nu poţi să alegi în acelaşi timp. E ca şi cum ai spune: Dacă Dumnezeu e atotputernic şi atotştiutor, sigur ar putea crea un triunghi cu patru laturi.

Nu se poate şi una, şi alta: ori are trei laturi, ori are patru. Ori poate alege, ori nu poate. Aşa se[u1]  explică prezenţa răului în lume.

Rămâne totuşi o întrebare: a creat sau n-a creat Dumnezeu răul? Dacă l-a creat, înseamnă că El e responsabil. Dacă nu l-a creat, înseamnă că nu El este creatorul tuturor lucrurilor, nu?

Să ne întoarcem la analogia noastră şi să ne întrebăm dacă a creat Dumnezeu întunericul. Întunericul în sine nu este un lucru, ci este definit ca fiind absenţa altui lucru, a luminii. Adică Dumnezeu a creat doar lumina, nu şi întunericul? E ca şi cum ai întreba dacă Dumnezeu a creat şi copacul, şi lipsa copacului. Dar e absurd să întrebi cine a creat lipsa copacului!

Aşa cum am arătat mai sus, dacă Dumnezeu voia să creeze fiinţe cu o posibilitate reală de alegere, atunci trebuia să creeze şi posibilitatea existenţei răului. Putea să împiedice apariţia răului? Da, dar numai cu preţul liberului arbitru.

Vestea bună pe care o are creştinismul este că lucrurile nu vor rămâne pentru totdeauna în starea în care sunt acum. Dumnezeu va readuce totul în starea iniţială. Dar despre asta vom vorbi într-un alt articol.

Author: Liderii de Maine

Prenume

Nume

Email address:

Share This Post On

2 Comments

  1. Buna ziua,
    frumos articolul si foarte util,
    el raspunde la o intrebare virala pe forumuri de pe net , cum ar fi linkul:

    http://medlive.hotnews.ro/liberul-arbitru.html

    la final este o revenire virala pe internet :

    Daca Dumnezeu este “atotputernic, atotstiutor si milostiv”, El putea sa creeze o lume in care toti oamenii (fara exceptie) ajungeau (pana la sfarsitul vietii lor pe Pamant) sa creada in El, sa se caiasca pentru greselile facute si astfel sa ajunga in Rai.

    Daca “liberul arbitru” (acordat unui Om creat imperfect) face imposibila o astfel de lume (dupa cum se vede), introducerea lui in Plan este o dovada de sadism rafinat din partea lui Dumnezeu, un “cadou otravit” facut Omului. “Liberul arbitru” este o ILUZIE pusa in scena de un Magician perfid.
    Comentariu scris de Adam
    Publicat la data de 22.6.2013, ora 9:12 pm

    Post a Reply
    • dumnezeu nu gindeste ca oamenii iar oamenii nu pot patrunde in mintea lui dumnezeu ptr ca el este de necuprins

      Post a Reply

Trackbacks/Pingbacks

  1. Putea Dumnezeu să creeze un univers în care să existe liberul arbitru, dar nu şi răul? A doua parte | Liderii de Maine - […] articolul anterior am arătat de ce era necesar ca omul să poată alege în mod real atât binele, cât…

Submit a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *