Ai participat vreodată la un proiect de echipă și, după ce s-a încheiat, te-ai întrebat dacă te-ai descurcat bine? Poate ai contribuit la organizarea unui eveniment, ai pregătit o prezentare sau ai avut responsabilitatea de a comunica anumite informații participanților. Activitatea s-a terminat, dar nu știi exact ce ai făcut bine și ce ai putea îmbunătăți data viitoare.

În astfel de situații, feedbackul poate fi unul dintre cele mai utile instrumente de învățare. Prin discuțiile cu ceilalți membri ai echipei, poți descoperi lucruri pe care nu le-ai observat, poți înțelege mai bine impactul contribuției tale și poți identifica modalități concrete de a progresa.

Totuși, feedbackul în echipă nu este întotdeauna ușor de gestionat. Uneori îți este dificil să ceri o opinie sinceră, alteori o observație critică te poate descuraja. Iar atunci când trebuie să îi oferi feedback unui coleg, poate fi greu să găsești formularea potrivită.

La Liderii de Mâine, considerăm că experiențele de voluntariat și proiectele realizate împreună cu alți studenți reprezintă oportunități importante de învățare. Iar capacitatea de a cere, primi și oferi feedback poate contribui la o colaborare mai bună și la dezvoltarea fiecărui membru al echipei.

În acest articol îți arătăm cum să soliciți feedback util, cum să gestionezi observațiile primite și cum să le transformi în schimbări concrete. Vom discuta și despre modul în care poți oferi feedback constructiv, astfel încât să contribui la o echipă în care oamenii se sprijină și învață unii de la ceilalți.

De ce este important feedbackul într-o echipă?

Atunci când lucrezi într-o echipă, fiecare membru vede proiectul dintr-o perspectivă diferită.

Poate tu te-ai ocupat de comunicarea cu participanții la un eveniment, în timp ce un coleg a coordonat activitățile, iar altcineva a pregătit materialele necesare.

Chiar dacă ați lucrat la același proiect, experiențele voastre pot fi diferite. Un coleg poate observa o dificultate pe care tu nu ai remarcat-o, iar tu poți identifica un aspect care ar putea fi îmbunătățit în activitatea întregii echipe.

Feedbackul vă ajută să puneți aceste perspective împreună.

De exemplu, să presupunem că ai participat la organizarea unei conferințe pentru studenți. Evenimentul s-a desfășurat conform programului, participanții au fost prezenți, iar echipa a reușit să își îndeplinească principalele responsabilități.

La prima vedere, totul pare să fi mers bine.

Totuși, în timpul unei discuții de evaluare, un voluntar menționează că unii participanți nu au știut unde trebuie să se prezinte la sosire. Un alt coleg observă că materialele pentru una dintre activități au fost pregătite prea târziu.

Aceste observații nu anulează lucrurile care au funcționat. Ele oferă informații care pot ajuta echipa să organizeze mai bine următorul eveniment.

Feedbackul te ajută să înțelegi cum este percepută contribuția ta

Uneori, ai impresia că ai explicat foarte clar o responsabilitate, dar colegii tăi au înțeles altceva.

Alteori, poate consideri că ai avut o contribuție minoră, însă ceilalți membri ai echipei au apreciat faptul că ai intervenit într-un moment dificil.

Prin feedback, poți descoperi atât aspectele pe care trebuie să le îmbunătățești, cât și lucrurile pe care le faci bine.

De aceea, este important ca discuțiile din echipă să includă și recunoașterea contribuțiilor pozitive, nu doar identificarea greșelilor.

Feedbackul poate preveni repetarea acelorași probleme

Dacă o activitate nu a mers conform planului, dar nimeni nu discută despre cauze, există posibilitatea ca aceeași dificultate să apară și la următorul proiect.

De exemplu, dacă responsabilitățile nu au fost comunicate clar, membrii echipei pot ajunge să lucreze de două ori la aceeași sarcină sau să presupună că altcineva se ocupă de ea.

O discuție sinceră după încheierea proiectului poate ajuta echipa să identifice problema și să stabilească o modalitate mai bună de colaborare.

Feedbackul contribuie la construirea încrederii între colegi

Atunci când oamenii pot vorbi deschis despre ceea ce funcționează și despre dificultățile întâmpinate, colaborarea poate deveni mai eficientă.

Însă acest lucru depinde și de felul în care sunt purtate discuțiile.

Dacă feedbackul este folosit pentru a critica persoane, a atribui vină sau a pune colegii în situații stânjenitoare, este posibil ca membrii echipei să evite să își mai exprime opiniile.

În schimb, atunci când observațiile sunt formulate respectuos și urmăresc îmbunătățirea activităților, feedbackul poate deveni o parte firească a colaborării.

În proiectele de voluntariat, unde studenții pot avea niveluri diferite de experiență, acest lucru este deosebit de important.

Nu trebuie să știi deja să faci totul perfect pentru a contribui la un proiect. Este firesc să înveți pe parcurs, să pui întrebări și să descoperi modalități mai bune de lucru.

Cum ceri feedback într-un mod care să te ajute cu adevărat?

Să ceri feedback poate părea simplu. Îți întrebi colegii cum te-ai descurcat și aștepți să îți spună ce cred.

În practică, însă, întrebările prea generale primesc adesea răspunsuri la fel de generale.

De exemplu, dacă după organizarea unui eveniment întrebi „Cum a fost?”, este posibil să primești un răspuns precum „A fost bine”.

Deși răspunsul poate fi sincer, nu îți oferă foarte multe informații despre ceea ce ai făcut bine sau despre ce ai putea îmbunătăți.

Pentru a obține feedback util, încearcă să formulezi întrebări cât mai specifice.

Întreabă despre o activitate concretă

În loc să soliciți o evaluare generală, gândește-te la responsabilitatea pe care ai avut-o.

Dacă ai coordonat un grup de voluntari, poți întreba:

„Ți s-au părut clare responsabilitățile pe care le-am stabilit înaintea evenimentului?”

Dacă ai susținut o prezentare, poți întreba:

„A fost ușor de urmărit prezentarea mea? A existat un moment în care explicațiile nu au fost suficient de clare?”

Iar dacă ai contribuit la întâmpinarea participanților, poți întreba:

„Crezi că am oferit toate informațiile de care participanții aveau nevoie când au ajuns?”

Aceste întrebări îi ajută pe colegi să se concentreze asupra unor situații concrete.

Cere atât observații pozitive, cât și sugestii de îmbunătățire

Feedbackul util nu trebuie să se concentreze exclusiv pe greșeli.

Este important să înțelegi și ce ai făcut bine, astfel încât să poți păstra acele comportamente și în proiectele viitoare.

Poți folosi o formulare simplă:

„Ce crezi că am făcut bine în cadrul acestei activități și ce aș putea îmbunătăți data viitoare?”

Astfel, îi oferi colegului posibilitatea să discute despre ambele aspecte.

De exemplu, poate îți spune că ai comunicat foarte bine cu participanții, dar că ar fi fost util să transmiți anumite informații echipei mai devreme.

În acest caz, ai aflat atât care este unul dintre punctele tale forte, cât și ce ai putea face diferit.

Alege momentul potrivit pentru discuție

Nu orice moment este potrivit pentru a solicita feedback.

Dacă tocmai s-a încheiat un eveniment solicitant, iar membrii echipei sunt ocupați cu strângerea materialelor și rezolvarea ultimelor responsabilități, probabil nu este cel mai bun moment pentru o conversație detaliată.

Poți aștepta până când activitatea se încheie complet sau poți propune o discuție scurtă în zilele următoare.

Totuși, încearcă să nu amâni prea mult, deoarece anumite detalii pot fi uitate.

În cazul unui proiect mai amplu, poate fi util să soliciți feedback și pe parcurs, nu doar la final.

De exemplu, dacă pregătești un material pentru un eveniment, îl poți arăta unui coleg înainte să fie finalizat și îl poți întreba dacă informațiile sunt clare.

Astfel, ai ocazia să faci modificări înainte ca materialul să fie folosit.

Cere feedback persoanelor care îți cunosc activitatea

Nu toate persoanele din echipă au avut ocazia să observe contribuția ta în aceeași măsură.

Dacă ai lucrat îndeaproape cu un coleg la pregătirea unui proiect, acesta îți poate oferi observații mai detaliate despre modul în care ați colaborat.

În schimb, o persoană care nu a fost implicată direct poate avea o perspectivă utilă asupra rezultatului final, dar mai puține informații despre procesul de lucru.

În funcție de ceea ce vrei să afli, poți solicita feedback coordonatorului activității, colegilor cu care ai colaborat sau persoanelor pentru care ai pregătit proiectul.

Nu te opri la primul răspuns

Uneori, un coleg îți poate spune că ar fi trebuit să comunici mai bine.

Este o observație utilă, dar încă destul de generală.

În loc să presupui că ai înțeles exact ce a vrut să spună, poți cere un exemplu:

„Îmi poți spune o situație în care informațiile pe care le-am transmis nu au fost suficient de clare?”

Sau:

„Ce aș putea face diferit pentru ca echipa să fie mai bine informată data viitoare?”

Aceste întrebări pot transforma o observație vagă într-o recomandare concretă.

Nu trebuie să formulezi întrebările într-un mod rigid sau să transformi fiecare conversație într-un interviu.

Poți avea o discuție firească, în care să arăți că ești interesat să înțelegi experiența celuilalt.

Important este să ceri feedback cu intenția de a învăța ceva, nu doar pentru a primi confirmarea că te-ai descurcat bine.

Cum primești feedback fără să îl interpretezi ca pe un atac personal?

Chiar și atunci când ai cerut o opinie sinceră, poate fi dificil să auzi că un lucru la care ai muncit nu a ieșit așa cum te așteptai.

Poate ai petrecut câteva zile pregătind o prezentare, iar un coleg îți spune că anumite informații au fost greu de înțeles.

Sau poate ai contribuit la organizarea unui eveniment și afli că unii membri ai echipei au considerat că responsabilitățile nu au fost distribuite suficient de clar.

În astfel de situații, este firesc să simți dezamăgire sau să ai impulsul de a explica imediat de ce ai procedat într-un anumit fel.

Totuși, modul în care reacționezi poate influența cât de mult reușești să înveți din observațiile primite.

Ascultă până la capăt înainte să răspunzi

Atunci când cineva îți oferă feedback, încearcă să înțelegi mai întâi ce îți transmite.

Dacă începi să te justifici după fiecare observație, conversația poate deveni o discuție în care fiecare încearcă să își apere punctul de vedere.

De exemplu, dacă un coleg îți spune că informațiile despre un eveniment au ajuns prea târziu la echipă, poți începe prin a asculta explicația completă.

Poate vei descoperi că problema nu a fost conținutul mesajului, ci momentul în care acesta a fost transmis.

După ce ai înțeles observația, poți explica și perspectiva ta, dacă este relevantă.

Scopul este să clarificați ce s-a întâmplat, nu să stabiliți cine are dreptate într-o confruntare.

Fă diferența dintre comportamentul tău și valoarea ta ca persoană

Să presupunem că un coleg îți spune:

„La ultima întâlnire, ai întrerupt de câteva ori persoanele care vorbeau și nu au reușit să își termine ideile.”

Această observație se referă la un comportament concret dintr-o anumită situație.

Nu înseamnă automat că ești o persoană lipsită de respect sau că nu poți colabora bine cu ceilalți.

Poate nu ai realizat că ai întrerupt conversația sau poate ai fost foarte entuziasmat de ideea pe care voiai să o exprimi.

Indiferent de motiv, poți folosi observația pentru a fi mai atent la modul în care participi la discuțiile viitoare.

O greșeală într-un proiect nu definește întreaga ta capacitate de a lucra în echipă.

Cere clarificări dacă feedbackul este prea general

Nu toate observațiile sunt formulate suficient de clar.

Dacă cineva îți spune „Nu ai fost suficient de implicat”, este posibil să nu înțelegi exact la ce se referă.

Poți întreba:

„Te referi la participarea mea la întâlniri sau la responsabilitățile pe care le-am avut între întâlniri?”

O astfel de întrebare poate ajuta la identificarea problemei reale.

Poate colegul se referă la faptul că nu ai comunicat progresul unei sarcini, deși ai finalizat-o la timp. În acest caz, dificultatea ține de comunicare, nu neapărat de nivelul tău de implicare.

Cu cât înțelegi mai bine observația, cu atât îți va fi mai ușor să decizi ce poți îmbunătăți.

Nu considera că orice critică este automat corectă

Este important să fii deschis la feedback, dar asta nu înseamnă că trebuie să accepți fără să analizezi orice observație primită.

Uneori, colegii pot avea informații incomplete, așteptări diferite sau pot interpreta o situație dintr-o perspectivă subiectivă.

De exemplu, cineva îți poate reproșa că nu ai participat la o întâlnire, deși anunțaseși din timp că ai un examen și primiseși confirmarea că absența este în regulă.

Într-o astfel de situație, poți explica respectuos contextul și puteți clarifica așteptările pentru activitățile viitoare.

De asemenea, dacă feedbackul este exprimat prin jigniri, etichete personale sau umilire, nu trebuie să consideri că acel mod de comunicare este acceptabil doar pentru că cineva îl numește feedback.

Poți solicita o discuție respectuoasă, concentrată pe situații și comportamente concrete. Dacă problema persistă, poți cere sprijinul unei persoane responsabile de coordonarea echipei.

Acordă-ți timp să analizezi observațiile primite

Nu trebuie să decizi imediat ce vei face cu fiecare recomandare.

Dacă ai primit mai multe observații după un proiect, poate fi util să le notezi și să revii asupra lor după ce ai avut timp să reflectezi.

Încearcă să identifici ce informații sunt relevante, ce exemple concrete le susțin și ce ai putea schimba în activitatea ta.

Poți descoperi că unele observații confirmă dificultăți pe care le-ai remarcat deja, în timp ce altele îți oferă o perspectivă complet nouă.

Nu trebuie să fii de acord cu fiecare opinie pentru a avea o conversație utilă.

Cel mai important este să poți asculta, să înțelegi ce ți se transmite și să alegi conștient ce poți învăța din experiența respectivă.

Cum transformi feedbackul primit în îmbunătățiri concrete?

Să primești feedback este un pas important, dar adevărata valoare a observațiilor apare atunci când reușești să le folosești pentru a face lucrurile mai bine.

Poate ai participat la organizarea unui eveniment și colegii ți-au spus că anumite informații au fost comunicate prea târziu. Sau poate ai coordonat o activitate de grup și ai aflat că unii participanți nu au înțeles exact ce aveau de făcut.

Dacă aceste observații rămân doar la nivelul unei conversații, există riscul să întâmpini aceleași dificultăți și la următorul proiect.

De aceea, după ce ai primit feedback, încearcă să identifici ce poți schimba concret.

Transformă observațiile generale în acțiuni specifice

Să presupunem că un coleg îți spune că organizarea unui eveniment ar fi putut fi mai bună.

Această observație este prea generală pentru a ști ce trebuie să modifici.

În schimb, dacă afli că participanții nu au primit suficiente informații despre locație sau că responsabilitățile voluntarilor nu au fost clar stabilite, poți identifica soluții.

Iată câteva exemple:

Feedback primitCe poți face diferit
Participanții nu au știut unde trebuie să se prezinteTransmiți instrucțiuni mai clare și pregătești indicatoare pentru următorul eveniment
Voluntarii nu și-au înțeles toate responsabilitățileStabilești sarcinile înaintea activității și verifici dacă fiecare membru al echipei știe ce are de făcut
Prezentarea a fost prea lungăSelectezi informațiile esențiale și repeți prezentarea înainte de eveniment
Unele materiale au fost pregătite în ultimul momentStabilești un termen intern de verificare înaintea datei evenimentului
Comunicarea dintre membrii echipei a fost dificilăConveniți asupra unui canal principal de comunicare și asupra modului în care transmiteți actualizările importante

Observă că fiecare soluție răspunde unei probleme identificate.

Nu trebuie să modifici întregul mod de lucru dacă dificultatea a apărut într-o singură etapă a proiectului.

Alege ce merită îmbunătățit mai întâi

După o activitate mai amplă, este posibil să primești numeroase observații.

Unele pot privi detalii minore, iar altele pot evidenția probleme care au afectat semnificativ desfășurarea proiectului.

În loc să încerci să rezolvi totul simultan, încearcă să identifici una sau două schimbări importante.

De exemplu, dacă ai primit feedback atât despre aspectul materialelor de prezentare, cât și despre faptul că participanții nu au primit informațiile necesare la timp, poate fi mai important să îmbunătățești mai întâi comunicarea.

Poți analiza ce probleme au avut cel mai mare impact și ce schimbări sunt realizabile înaintea următoarei activități.

Verifică dacă schimbarea a funcționat

Să presupunem că, după un eveniment, ai aflat că voluntarii nu au avut responsabilități suficient de clare.

Pentru următoarea activitate, decideți să pregătiți un document în care fiecare membru al echipei își poate vedea sarcinile.

După eveniment, poți întreba colegii dacă documentul i-a ajutat și dacă au existat în continuare neclarități.

În felul acesta, nu presupui automat că problema a fost rezolvată doar pentru că ai introdus o schimbare.

Folosește feedbackul și pentru propria dezvoltare

Unele observații pot fi utile dincolo de proiectul în care le-ai primit.

De exemplu, dacă mai mulți colegi îți spun că explici foarte clar informațiile, poate descoperi că ai o abilitate de comunicare pe care merită să o dezvolți în continuare.

Dacă observi că îți este dificil să îți exprimi opiniile în timpul întâlnirilor, poți începe să lucrezi treptat la acest aspect.

Feedbackul poate deveni astfel un punct de plecare pentru un plan de dezvoltare personală în care să incluzi abilitățile pe care vrei să le exersezi și experiențele prin care le poți dezvolta.

Totuși, încearcă să nu transformi fiecare observație într-un obiectiv nou.

Uneori este suficient să faci o schimbare simplă la următoarea activitate și să observi rezultatul.

Scopul feedbackului este să te ajute să înveți din experiență și să contribui mai bine la proiectele viitoare.

Cum oferi feedback constructiv colegilor de echipă?

Până acum am discutat despre cum poți solicita și primi feedback. Dar într-o echipă, este la fel de important să știi cum să oferi observații celorlalți.

Poate un coleg nu a transmis la timp o informație importantă. Poate o responsabilitate nu a fost îndeplinită conform așteptărilor sau o activitate ar fi putut fi organizată mai eficient.

În astfel de situații, este posibil să eziți să spui ceva, de teamă să nu superi persoana respectivă.

Totuși, dacă o problemă afectează activitatea echipei și nu este discutată, există posibilitatea să se repete.

Diferența o face modul în care formulezi feedbackul.

Vorbește despre situații concrete, nu despre caracterul persoanei

Să presupunem că un coleg a întârziat cu pregătirea materialelor pentru un eveniment.

O formulare precum „Nu ești deloc organizat” poate fi percepută ca o judecată personală și nu explică suficient problema.

În schimb, ai putea spune:

„Materialele au fost finalizate după termenul stabilit, iar echipa a avut mai puțin timp să le verifice. Pentru următorul eveniment, crezi că am putea stabili un termen de verificare cu o zi mai devreme?”

Această formulare explică situația, consecința și propune o posibilă soluție.

Nu este necesar să eviți orice observație critică. Important este să o formulezi astfel încât colegul să înțeleagă ce s-a întâmplat și ce ar putea face diferit.

Alege un moment și un context potrivit

Dacă ai o observație sensibilă despre activitatea unui coleg, încearcă să nu o formulezi în fața întregii echipe, mai ales dacă nu este necesar.

De exemplu, dacă un voluntar a întâmpinat dificultăți în îndeplinirea unei responsabilități, poți discuta individual cu el după încheierea activității.

Astfel, îi oferi posibilitatea să explice ce s-a întâmplat, fără presiunea unei conversații publice.

În schimb, atunci când feedbackul privește o problemă comună, precum modul în care au fost distribuite responsabilitățile, poate fi util să o discutați împreună cu întreaga echipă.

Alege contextul în funcție de situație și de persoanele implicate.

Explică impactul, fără să exagerezi

O observație este mai ușor de înțeles atunci când explici de ce un anumit comportament a reprezentat o problemă.

De exemplu:

„Când informațiile despre program au fost transmise cu puțin timp înaintea evenimentului, câțiva voluntari nu au mai avut timp să își pregătească materialele.”

Această explicație este mai utilă decât „Mereu comunici prea târziu”.

Evită formulările absolute precum „niciodată” sau „întotdeauna”, dacă nu reflectă cu adevărat situația.

Concentrează-te asupra faptelor pe care le cunoști și asupra consecințelor observate.

Oferă-i colegului posibilitatea să își explice perspectiva

Nu presupune că știi toate motivele pentru care o activitate nu a mers conform planului.

Poate persoana respectivă nu a primit informațiile necesare, a înțeles diferit responsabilitatea sau a întâmpinat o dificultate despre care nu știai.

După ce îți exprimi observația, poți întreba:

„Tu cum ai văzut situația?”

Sau:

„A existat ceva care te-a împiedicat să finalizezi activitatea la timp?”

Răspunsul poate schimba modul în care înțelegi problema.

Uneori, soluția nu ține doar de comportamentul unui singur coleg, ci și de felul în care echipa își organizează activitatea.

Nu uita să recunoști lucrurile făcute bine

Feedbackul constructiv include și observații pozitive.

Dacă un coleg a gestionat bine o situație dificilă, a venit cu o idee utilă sau a sprijinit echipa într-un moment important, merită să îi spui acest lucru.

În loc de un simplu „Bravo!”, poți fi mai specific:

„Mi-a plăcut că ai observat că unii participanți aveau nevoie de ajutor și ai intervenit fără să aștepți să îți ceară cineva. Cred că asta a făcut activitatea mai ușor de desfășurat.”

O astfel de observație îl ajută pe coleg să înțeleagă ce comportament a fost apreciat.

Nu trebuie să însoțești fiecare critică de un compliment artificial. Feedbackul pozitiv are valoare atunci când este sincer și se referă la o contribuție reală.

Într-o echipă de voluntari, unde membrii pot avea experiențe și abilități diferite, capacitatea de a oferi feedback respectuos poate contribui la o colaborare mai bună.

Important este să îți amintești că scopul unei observații nu ar trebui să fie demonstrarea faptului că ai dreptate, ci îmbunătățirea unei situații și sprijinirea colaborării.

Cum construiești o echipă în care feedbackul este încurajat?

Într-o echipă, feedbackul nu ar trebui să apară doar atunci când cineva greșește.

Dacă observațiile sunt discutate exclusiv în momente tensionate, membrii echipei pot ajunge să asocieze feedbackul cu reproșurile sau cu teama de a nu fi criticați.

În schimb, atunci când discuțiile despre activități devin o parte firească a colaborării, oamenilor le poate fi mai ușor să își exprime opiniile și să învețe unii de la ceilalți.

Acest lucru este important mai ales în proiectele de voluntariat, unde studenții pot lucra pentru prima dată într-o echipă care organizează evenimente sau desfășoară activități pentru comunitate.

Organizați discuții scurte după încheierea proiectelor

După un eveniment, echipa poate dedica câteva minute unei discuții despre modul în care s-a desfășurat activitatea.

Nu este nevoie de o ședință lungă sau de un raport complicat.

Puteți începe cu trei întrebări:

  • Ce a funcționat bine?
  • Ce dificultăți am întâmpinat?
  • Ce putem face diferit data viitoare?

De exemplu, după organizarea unei conferințe studențești, echipa poate constata că participanții au apreciat activitățile, dar că procesul de înregistrare a durat mai mult decât era necesar.

În urma discuției, puteți decide să pregătiți mai multe puncte de înregistrare sau să distribuiți diferit responsabilitățile la următorul eveniment.

Astfel, feedbackul devine o parte a procesului de îmbunătățire a proiectelor.

Oferiți fiecărui membru posibilitatea să contribuie

În unele echipe, persoanele cu mai multă experiență tind să vorbească mai mult, în timp ce voluntarii noi pot ezita să își exprime opiniile.

Totuși, experiența unui voluntar aflat la primul proiect poate fi la fel de utilă pentru identificarea anumitor probleme.

De exemplu, un membru nou poate observa că instrucțiunile primite la începutul activității nu au fost suficient de clare, chiar dacă voluntarii cu experiență le consideră deja evidente.

În timpul discuțiilor de evaluare, puteți invita fiecare persoană să împărtășească o observație, fără să o obligați să vorbească dacă nu se simte pregătită.

De asemenea, puteți oferi posibilitatea transmiterii feedbackului în scris, atunci când acest lucru este mai confortabil pentru membrii echipei.

Evitați transformarea greșelilor în motive de rușine

Oricine poate face greșeli, mai ales atunci când încearcă pentru prima dată o activitate nouă.

Dacă fiecare eroare este întâmpinată cu reproșuri sau ironii, membrii echipei pot deveni reticenți în a-și asuma responsabilități sau în a recunoaște dificultățile întâmpinate.

De exemplu, dacă un voluntar a uitat să pregătească un material, este important să înțelegeți ce s-a întâmplat și cum poate fi prevenită repetarea situației.

Poate responsabilitatea nu a fost comunicată suficient de clar. Poate termenul a fost prea scurt sau persoana respectivă nu a cerut ajutor atunci când avea nevoie.

Asta nu înseamnă că responsabilitatea individuală trebuie ignorată.

Fiecare membru al echipei trebuie să își respecte angajamentele, dar discuțiile despre greșeli pot fi purtate într-un mod care încurajează învățarea și asumarea responsabilității.

Arătați că feedbackul este luat în considerare

Dacă membrii echipei oferă în mod repetat sugestii, dar acestea nu sunt niciodată discutate sau analizate, este posibil ca interesul lor pentru feedback să scadă.

Nu toate propunerile trebuie implementate.

Totuși, este util ca echipa să explice ce sugestii pot fi aplicate, care necesită mai multe resurse și de ce anumite idei nu sunt potrivite în contextul respectiv.

De exemplu, dacă mai mulți voluntari propun modificarea modului în care sunt organizate întâlnirile, puteți testa o nouă abordare pentru următoarele două ședințe și apoi să discutați dacă a funcționat.

Astfel, membrii echipei pot vedea că opiniile lor sunt ascultate și evaluate.

Folosește experiențele de echipă și dincolo de voluntariat

Capacitatea de a primi feedback, de a colabora și de a-ți adapta modul de lucru poate fi utilă și în alte contexte, precum proiectele universitare, internshipurile sau viitoarele locuri de muncă.

De exemplu, dacă în cadrul unui proiect de voluntariat ai primit observații despre modul în care comunicai responsabilitățile și ai reușit să îmbunătățești colaborarea, această experiență poate deveni un exemplu concret atunci când discuți despre capacitatea ta de învățare.

Dacă te pregătești pentru primele oportunități profesionale, îți recomandăm să descoperi și cum vorbești despre voluntariat la primul interviu, astfel încât să poți explica experiențele și lucrurile învățate în cadrul proiectelor.

La Liderii de Mâine, ne dorim ca implicarea în proiecte să le ofere studenților ocazia să învețe, să colaboreze și să se dezvolte personal, profesional și spiritual.

Credem că respectul reciproc, responsabilitatea și disponibilitatea de a învăța sunt importante pentru orice comunitate în care oamenii lucrează împreună.

Feedbackul poate contribui la toate aceste lucruri atunci când este oferit cu sinceritate, primit cu deschidere și transformat în acțiuni concrete.

Nu trebuie să ai foarte multă experiență pentru a cere o opinie, pentru a recunoaște că ai greșit sau pentru a oferi unui coleg o sugestie utilă.

Poți începe cu o întrebare simplă după următoarea activitate de echipă: „Ce crezi că am putea face mai bine data viitoare?”

O echipă în care oamenii pot discuta deschis despre reușite, dificultăți și soluții este o echipă care are mai multe oportunități să învețe și să crească împreună.